Joc de îndrăgostiţi

Joi, 24 Septembrie 2009 18:59 Jurnal
Email Imprimare PDF

Privesc de la balcon strada, şi văd un tânăr cuplu, un băiat şi o fată, adolescenţi. Sunt aşezaţi unul lângă altul şi vorbesc. Eu nu aud ce vorbesc, dar postura şi gesturile lor par să vorbească suficient...

Ea stă dreaptă, privind în jos şi înainte. El stă un pic înclinat în faţă, cu un genunchi mai apropiat de piciorul ei. El pare să îi vorbească mai mult, întorcând din când în când capul spre ea. Ea evită să-l privească în ochi, dar vântul îi duce pletele lungi spre el. Când ea întâlneşte privirea lui, în rarele ocazii când întoarce capul spre el, imediat o întoarce în altă parte.

Apoi, el îi dă părul peste umăr cu un gest tandru şi o sărută. Foarte scurt, fiindcă ea se retrage după câteva secunde, dar fără să pară supărată.

Apoi, lui îi sună telefonul. Răspunde, întorcând capul de la fată în cealaltă direcţie, şi rămâne întors pe toată durata convorbirii. Atunci ea întoarce capul spre el şi pare să îl privească, tot timpul cât vorbeşte el, mai mult decât îl privise cât timp el îi vorbea...

Nu e nimic de judecat aici, este doar un tablou viu al jocului dragostei, la vârste fragede. Dar poate şi la vârste mai înaintate se întâmplă la fel, prin analogie...

Comentarii (4)
  • Incasha  - Da, au existat

    E un joc al indragostitilor din ziua de azi. Am observat ca tot mai multi obisnuiesc sa faca asa. Mai ales fetele :)

  • Jeni  - iubirea n-are varsta

    Dragostea e frumoasa la orice varsta. Parerea mea :!:

  • Adina  - umbrele nu reflecta

    As vrea sa scriu si eu un comentariu la acest articol, dar nu gasesc centrul de greutate al mesajului. Sa fie faptul ca momentele adevarate sunt rare, sau ca generatia tanara nu stie daca si ce mai traieste, sau ca dragostea e prezenta indiferent in ce timp, sau ca suntem mai mult interesati de ce fac altii decat de noi, etc.
    Citind insa intrebarea din comentariu, aceasta mi se pare plina de greutate, in sensul reflectarii privitorului in trairile lui din trecut. Intotdeauna, generatiile tinere au senzatia ca au tot timpul inainte si ca isi pot permite sa se joace cu trairile, dar pe masura ca intaintam in varsta, trairile par mai adevarate pentru ca sunt luate mai mult in serios. Sunetul telefonului de astazi fura trairile adevarate, pe cand sunetul clopotului de la biserica, pe vremuri, ne amintea intotdeauna ca trebuie sa TRAIM atat cat putem .....

  • AdiM

    Dupa ce am vazut scena, am intrat in casa si am scris articolul de mai sus, si l-am postat. Cand am iesit iar pe balcon, dupa vreo 10-15 minute, cei doi plecasera... Oare chiar au existat?

Comentează
Detaliile tale de contact:
Comentariu:
[b] [i] [u] [url] [quote] [code] [img]   
:):grin;)8):p:roll:eek:upset:zzz:sigh:?:cry
:(:x
Securitate:
Te rog să introduci codul anti-spam pe care îl poți citi în imagine.